• Vasile Mogos

    CDI Oilfield Services, lider de piata in domeniul furnizarii de echipamente si servicii pentru operatiunile de exploatare a sondelor in Romania si in regiune, sarbatoreste in acest an cea de-a zecea aniversare – 10 ani de inovatii in aceasta sfera de activitate ... Citeste mai mult..
  • Spencer Coca

    Mazarine Energy va investi pana la 500 de milioane de dolari in Romania in perioada urmatoare.Spencer Coca este director general al Mazarine Energy Romania srl, subsidiara companiei olandeze Mazarine Energy BV. ... Citeste mai mult..
  • Iulian-Robert Tudorache

    Iulian-Robert Tudorache - Secretar de stat in Ministerul Energiei, coordonator al sectorului de petrol si gaze naturale din cadrul ministerului, a condus recent delegatia oficiala a Romaniei la Congresul Mondial ... Citeste mai mult..
  • Gerd Bommer

    Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei, Austria este unul dintre principalii parteneri comerciali si al doilea cel mai mare investitor ... Citeste mai mult..
  • Alexandru Vidu

    Grupul Bureau Veritas, lider mondial in certificarea diferitelor sisteme de management, cu birouri in peste 140 de tari si mai mult de 100.000 de certificate emise ... Citeste mai mult..
  • Ionut Purica

    Ce atuuri are Romania in cadrul Uniunii Europene, dar si ce riscuri de tara exista? Cu ce provocari majore se confrunta mediul de afaceri ... Citeste mai mult..
  • Alexandra Damascan Armegioiu

    Serinus Energy, compania canadiana care detine Winstar Satu Mare, si-a anuntat recent planurile de investitii cu privire la concesiunea ... Citeste mai mult..
  • Torgeir Olsen

    Odfjell Well Services (OWS) este o companie internationala de top, cu o indelungata istorie si cu o bogata experienta, care asigura servicii ... Citeste mai mult..
  • EUGENIA GUSILOV

    Romania Energy Center (ROEC) este primul think tank independent, in limba engleza, din Romania dedicat domeniului energiei ... Citeste mai mult..
  • Liviu Ilasi

    Anul acesta, transportatorul national de titei si produse derivate prin conducte si pe calea ferata, a marcat 115 ani de existenta ... Citeste mai mult..
  • Alberto Collamati

    Compania Weatherford International - unul dintre cei mai importanti furnizori, la nivel global, de solutii inovative, tehnologie si ... Citeste mai mult..
  • Virgil Metea

    In contextul agitat al reconfigurarii pietei energetice europene si al scaderii pretului gazelor naturale, am stat de vorba cu domnul Virgil Metea... Citeste mai mult..
  • Mariana Gheorghe

    Despre situatia actuala a pietei petrolului si strategia de sustenabilitate pe termen mediu si lung a companiei am discutat pe larg in cadrul interviului ... Citeste mai mult..
  • Karl Leidenfrost

    Pentru PPS Pipeline Systems, parte a grupului austriac Habau, anul 2000 a marcat inceputul activitatii in Romania. Cum au demarat operatiunile pe ... Citeste mai mult..
  • John L. Knapp

    ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited ocupa, in prezent, pozitia de presedinte al Asociatiei Romane a Concesionarilor Offshore ... Citeste mai mult..
  • Iulian Iancu

    Realizarea Uniunii Energetice constituie una dintre prioritatile agendei europene, iar Romania, ca stat membru, si-a asumat o serie de angajamente ... Citeste mai mult..
  • Costel Lungu & Marius Cioaca

    Kraftanlagen Romania, fondata in anul 2007, si-a largit, incepand cu 2014, aria de servicii oferite clientilor, adaugandu-si in portofoliu executia de proiecte pentru intreg sectorul de petrol si gaze, Citeste mai mult..
  • Neil Anthony Morgan

    Modernizarea rafinăriei Petrobrazi, finalizată anul trecut, a marcat un moment de referinţă pentru OMV Petrom. Ce impact a avut acest proces asupra ţintei de profitabilitate, care sunt priorităţilestrategice şi ce buget ... Citeste mai mult..
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
  • 15
  • 16
  • 17
  • 18

Interviu cu Iulian Iancu

19 Ian 2016

Romania, factor de echilibru si siguranta in zona CESEEC

Realizarea Uniunii Energetice constituie una dintre prioritatile agendei europene, iar Romania, ca stat membru, si-a asumat o serie de angajamente care sa sustina ansamblul de masuri adoptate de Uniunea Europeana in acest sens. Astfel, in luna noiembrie 2015, Ministerul Economiei, Comertului si Turismului a elaborat Strategia Energetica Nationala pentru perioada 2015 – 2035. Stam de vorba cu dl. Iulian Iancu, Presedintele Comitetului National Roman al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) si Presedinte al Comisiei pentru Industrii si Servicii din Camera Deputatilor, pe marginea documentului citat si a oportunitatilor pentru Romania in contextul evolutiilor recente pe piata resurselor energetice in CESEEC (Central, Eastern and South-Eastern European Countries).

Romania este angajata in demersul european comun de implementare a actiunilor aferente Uniunii Energiei, pentru tara noastra fiind prioritare masurile de intarire a securitatii energetice a Europei, in care cooperarea regionala reprezinta un element cheie. Ce rol revine mai exact Romaniei in aceasta ecuatie?

iulian IancuIulian Iancu: In topul provocarilor cu care se confrunta statele lumii, respectiv Securitate, Schimbari climatice si Inegalitate sociala, SECURITATEA reprezinta cea mai mare provocare pentru Uniunea Europeana (UE). Statele membre ale UE depind unele de altele pentru securitatea aprovizionarii cu energie a cetatenilor lor in conditii de incredere si de solidaritate. Pentru aceasta, UE isi propune sa se exprime intr-o voce unica pe plan mondial, respectiv vocea unei uniuni energetice europene. Atingerea acestui obiectiv presupune transformarea fundamentala a sistemului energetic al Europei.
Astazi, UE importa 53% din necesarul sau de energie la un cost de aproximativ 406 miliarde de euro pe an adica circa 1,11 miliarde de euro pe zi, ceea ce o face sa fie cel mai mare importator de energie din lume si la cel mai mare pret.
Fiecare stat membru joaca un rol cheie pentru constructia „spiritului de solidaritate” in materie de energie, spirit care in fapt reprezinta nucleul uniunii energetice.
Romania, care se afla pe locul al cincilea in UE la productia de petrol si gaze si pe locul al treilea cu un procent de 25% la gradul de dependenta fata de importurile de petrol si gaze, detine un loc privilegiat printre statele membre ale UE si, in consecinta, un rol important pentru dimensiunea de Securitate energetica a UE. Cu rezerve mari de petrol si gaze in platoul continental al Marii Negre, cu o capacitate disponibila de circa 6 miliarde de metri cubi pentru stocarea subterana a gazelor naturale, cu o pozitie geografica favorabila construirii unei alternative sigure pentru „coridorul sudic” al gazelor naturale, ceea ce ar putea permite tarilor din Asia Centrala sa isi exporte gazul catre Europa, Romania joaca, am putea spune, rolul de echilibru si siguranta pentru intreaga zona Central si SE europeana in procesul de diversificare a coridoarelor si a surselor de aprovizionare si Securitate a aprovizionarii.

Strategia europeana de realizare a pietei unice, completata cu strategia Romaniei de interconectare a SNTGN cu sistemele tarilor vecine, a impus demararea unor proiecte de interconectare. Astfel, prin diversificarea infrastructurii gazelor naturale si a posibilitatilor de export, Romania poate avea posibilitatea de a participa in proiecte strategice la nivelul UE. Recent, Transgaz a solicitat un grant de la CE pentru dezvoltarea coridorului BRUA, iar proiectul AGRI este candidat pe lista proiectelor de interes comun. Care dintre proiectele de interes promovate de Romania are, in opinia dvs., sanse reale de succes si din ce motive? Sa nu uitam lectia Nabucco...

Iulian Iancu: Asa cum va spuneam, Romania are un rol foarte important in regiunea Central si SE europeana pentru diversificarea surselor, a furnizorilor si a rutelor de aprovizionare pentru un acces la energie cu preturi accesibile si competitive.
Romania, pentru selectia din noiembrie 2015 a Forumului pentru Infrastructura care a avut loc la Copenhaga, a aplicat pentru finantarea prin mecanismul Conectarea Europei CEF ENERGY 2015, in cadrul proiectelor de interes comun, depunand documentatia pentru „Dezvoltarea pe teritoriul Romaniei a Sistemului National de Transport Gaze Naturale pe coridorul BRUA - Faza I (224 milioane euro grant). De asemeni, proiectul “Black Sea Corridor” a fost inclus de Comisia Europeana in prima lista de Proiecte de Interes Comun, formand, impreuna cu trei proiecte de linii si statii din Bulgaria, „Grupul Bulgaria – Romania, cresterea capacitatii”, ce include pentru Romania urmatoarele proiecte de interes comun:
- LEA 400 kV d.c. Smardan – Gutinas;
- LEA 400 kV d.c. Cernavoda – Stalpu, cu un circuit intrare/iesire in Gura Ialomitei;
- LEA 400 kV s.c. Suceava – Gadalin.
Aceste proiecte, odata calificate pentru finantare, se vor realiza si vor oferi Romaniei posibilitatea consolidarii si integrarii pietei regionale si europene de energie electrica si gaze naturale.
In ceea ce priveste proiectul AGRI: desi UE isi propune explorarea intregului potential al gazului natural lichefiat (GNL), inclusiv ca rezerva in situatiile de criza in care gazul natural ce intra in Europa prin sistemul existent de conducte este insuficient, cu toate acestea eu cred ca acest proiect are in continuare sanse minime de promovare si sustinere financiara, in primul rand din cauza contextului geopolitic regional si in special al crizei Rusia – Ucraina. Acest proiect, cu o investitie estimata intre 1,2 miliarde de euro si circa 4,5 miliarde de euro in functie de capacitatea de transport, pare a fi o „fata foarte frumoasa, dar fara sanse de maritat”, care pe langa situatia exceptionala a crizei Rusia – Ucraina mai are de depasit si bariera cantitatilor limitate pe care le poate asigura Azerbaidjanul din cauza concurentei proiectelor de transport gaze naturale TAP si TANAP.
Noua strategie a UE privind GNL, ce urmeaza a fi elaborata in 2016, va lua in calcul toate optiunile si sursele de furnizare, inclusiv Azerbaidjan, dar si Turkmenistan, precum si infrastructura de transport necesara pentru conectarea punctelor de acces pentru GNL la piata interna. Acest lucru ar putea insemna ca „atunci cand conditiile vor fi favorabile, UE va lua in considerare reincadrarea relatiei energetice cu Rusia pe baza unor conditii de concurenta echitabile in ceea ce priveste deschiderea pietei, concurenta loiala, protectia mediului si siguranta in avantajul reciproc al ambelor parti”. Cu alte cuvinte, doar intr-o astfel de situatie vom putea spera la asigurarea unui coridor de transport sigur pentru proiectul AGRI.

Conceptul noii strategii de realizare a Uniunii Energetice a luat nastere ca o consecinta a dependentei energetice fata de Rusia. Se vorbea chiar despre un mecanism de solidaritate, prin care partile sa se sustina reciproc in situatii limita, despre sustinere financiara pentru realizarea unor capacitati de stocare si construirea unor conducte pentru transportul gazelor naturale. Pe de alta parte, proiectul Gazprom de majorare a capacitatii de transport a conductei Nord Stream, sustinut de UE (in proiect fiind implicate mari companii europene din Occident), modifica harta fluxurilor de energie in Europa si dezechilibreaza tarile CESEEC, crescand periculos gradul de dependenta energetica fata de Rusia. Care ar fi solutiile pentru rezolvarea acestui paradox?

iulian Iancu 2Iulian Iancu: Tocmai va spuneam ca, in consolidarea rolului pe pietele mondiale ale energiei, UE va lua in considerare reincadrarea relatiei energetice cu Rusia. Cu toate acestea, comisarul european Miguel Arias Cañete, intrebat despre acest limbaj dublu si implicit de lipsa unei voci unice a UE privind Nord Stream 2, a subliniat ca UE a „luat nota” despre acordul actionarilor de a trece la executia a doua noi portiuni ale acestei conducte si ca in fapt ramane un proiect comercial, fiind de resortul actionarilor ce infrastructura este viabila sau nu. A tinut insa sa sublinieze ca, la fel ca orice alta conducta de transport gaze naturale pe teritoriul UE, si aceasta conducta va trebui sa respecte in totalitate legislatia UE, in special Pachetul trei al Energiei, dar si conditiile de mediu, concurenta, inclusiv in domeniul achizitiilor publice.
Ce trebuie insa sa retinem este ca UE invoca acest statut comercial al proiectului, desi capacitatea de transport al gazelor naturale din Rusia pentru Europa este folosita doar 50%, deci excede necesarul pentru Europa. Prin constructia a doua noi portiuni de conducta, aceasta capacitate in exces a transportului de gaze naturale va creste de la 50%, in prezent, la mai bine de 80%.
Evident ca riscul cel mai mare este pentru Ucraina si Slovacia, tari care acopera astazi circa 50% din capacitatea actuala de transport al gazelor naturale din Rusia spre Europa. Mai exact, acest proiect, chiar daca nu va beneficia de statutul unui proiect de interes comun si nu va beneficia niciodata de finantare din fonduri europene, asa cum a tinut sa sublinieze comisarul Cañete, cu toate acestea, va diminua drastic tranzitul pe teritoriul Ucrainei si va concentra circa 80% din importurile de gaz din Rusia pe o singura ruta, respectiv Nord Stream, si va conduce la o pozitie dominanta a grupului Gazprom pe piata germana, prin cresterea procentajului realizat astazi de 40% la mai bine de 60%.

Data fiind situatia mentionata anterior, faptul ca Romania poate deveni incepand cu 2016 independenta de importul de gaze naturale si perspectiva noilor descoperiri semnificative din Marea Neagra, ce oportunitati, dar si ce impedimente exista pentru ca tara noastra sa aiba un cuvant de spus in ceea ce priveste securitatea aprovizionarii cu resurse in zona?

Iulian Iancu: Asa cum va spuneam, inca de la inceputul discutiei noastre, fiind al cincilea producator de petrol si gaze in UE si al treilea din punct de vedere al dependentei de importuri de materii prime energetice, Romania joaca rolul factorului de echilibru si securitate in zona Central si SE Europeana. Pentru noi, este o oportunitate sa fim cuprinsi in setul de proiecte de interes comun pentru UE si totodata sa valorificam sansa de a exploata in conditii de eficienta maxima resursele din Marea Neagra. Nu este doar acesta avantajul si oportunitatea noastra. Vom putea sa ne calificam pentru finantare din fonduri europene si la marile coridoare de transport al energiei electrice si al gazelor naturale si implicit la integrarea deplina a pietei de energie la piata unica europeana.
Avem si avantajul de a propune atat proiecte pentru inmagazinare subterana a gazelor naturale cat si pentru stocarea CO2 in depozitele ce pot fi construite in zacamintele depletate, dar si de stocare a energiei electrice in lacuri de acumulare si valorificare prin centrale hidroelectrice in hidropompaj. Sunt si vulnerabilitati insa, care pleaca de la factorii externi, respectiv situatia critica regionala generata de conflictul Ucraina – Rusia, dar si Rusia – Turcia, precum si de criza tot mai grava din Moldova. Regiunea este un butoi cu pulbere ce va ingreuna foarte mult punerea in opera a unor proiecte strategice de interes national, dar si european.

S-a pus problema adoptarii unei strategii comune inclusiv cu privire la regiunea Marii Negre, tot in ideea limitarii dependentei de resursele rusesti. Efortul conjugat al NATO - prin extinderea prezentei in zona si cooperarea cu statele riverane – cu cel al UE - prin extinderea interconectarii retelelor de gaze naturale, ridicarea restrictiilor in ceea ce priveste explorarea si productia (E&P) de resurse neconventionale, stabilirea unui regim de taxare favorabil pentru operatorii E&P – ar trebui, in mod normal, sa fie sustinut si de Romania. Si, pentru ca se discuta de mult timp despre regimul de taxare a companiilor din sectorul de petrol si gaze, care este opinia dvs. cu privire la aceasta chestiune arzatoare pentru domeniul amintit?

Iulian Iancu: Regimul fiscal este cea mai importanta si deopotriva sensibila problema a unei tari detinatoare de resurse. Se impune o noua filozofie fiscala care trebuie sa tina seama de interesul Romaniei de a valorifica in conditii de eficienta maxima aceasta bogatie, avand insa permanent in atentie impartirea riscului cu investitorul.
Pana in prezent, investitorii nu s-au plans neaparat de nivelul redeventelor, cat de impredictibilitatea legislativa a domeniului. Cred ca modelele din tarile mari producatoare de petrol ar putea fi principala sursa de inspiratie si pentru Romania. Ma refer aici in special la Norvegia‚ Canada sau Israel care, dupa studii aprofundate, dar si urmare a experientei in relatia cu investitorii straini, au putut stabili modele extrem de practice, insa si foarte avantajoase pentru bugetele tarilor lor. Succesul unei legislatii fiscale este asigurat insa si de setul legislativ complementar, cum ar fi legislatia specifica offshore, legislatia de mediu, legislatia privind regimul de obtinere a accesului la teren, de obtinere a autorizatiei de constructie, legislatia muncii orizontala de prestari servicii etc.

Potrivit celor mai recente declaratii ale Presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, pozitia Uniunii Europene fata de Rusia, un factor demn de luat in seama in ceea ce priveste asigurarea securitatii in aprovizionarea cu resurse, ar trebui regandita. Cum vedeti aceasta schimbare de pozitie si cum ar trebui sa reactioneze Romania?

Iulian Iancu: Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker, in noul context geopolitic si in fata unor provocari fara precedent, nu poate sa deschida noi culoare de vulnerabilitate in special cu Rusia, din care UE importa 1/3 din totalul materiei prime energetice. Lumea in care traim se schimba in mod accelerat, iar autoizolarea intr-o lume a globalizarii este iluzia amara a celor care nu inteleg in ce lume traim. Erorile strategice ne ajung din urma pe toti cei care facem parte din club, factura colectiva crescand de la o zi la alta. Lamentabil, trecem prin una dintre cele mai slabe perioade din istoria politica a Europei, dar si a Romaniei. Europa, dar si Romania, in fata actualelor provocari, sunt obligate la o revizie generala: politica, institutionala, morala.
Romania trebuie sa fie un partener loial deciziei Comisiei Europene si sa-si valorifice la maxim oportunitatea, transformand o situatie de criza intr-o sansa.

Traversam o perioada extrem de dificila pentru industria de petrol si gaze, atat pe plan mondial cat si local, care probabil va continua si anul acesta. Acum, mai mult ca niciodata, a aparut necesitatea ca Uniunea Europeana sa se adreseze in mod special acestei industrii. Ce parghii exista in acest sens si cum va putea fi sustinuta revenirea la sustenabilitate?

Iulian Iancu: Intr-adevar, pretul petrolului a scazut cu 45% in 2015, atingand chiar un minim istoric de 36,7 dolari/baril, pe fondul deciziei OPEC de a nu micsora productia in pofida supraofertei din piata. Industria petrolului si gazelor a renuntat la proiecte de 200 de miliarde de dolari. Au fost anulate sau amanate proiecte cu o productie si de 5 milioane de barili/zi.
O perioada prelungita de preturi scazute ale petrolului este nesustenabila, deoarece va duce la reducerea semnificativa a investitiilor si a soliditatii industriei petrolului, ceea ce va submina viitorul securitatii livrarilor si va crea conditiile pentru o agravare a crizei.
Inregistram, din pacate, si un record negativ: respectiv din anii ‘80 este pentru prima data cand industria petrolului taie investitiile doi ani consecutivi. Partea cea mai grava se constata in zona celei mai mari vulnerabilitati in acest sector, respectiv disponibilizarea resursei umane in procent chiar si de 11%, ca in cazul Chevron - companie care, impreuna cu Exxon, a raportat pierderi de peste un miliard de dolari.
In Romania companiile din domeniul petrolului si gazelor naturale au raportat diminuari ale profitului si de 60% si diminuari ale investitiilor de capital de circa 25% - 35% fata de 2014. In consecinta, productia de hidrocarburi in Romania ar putea scadea cu 4%/an.
Revenirea din aceasta criza presupune o stingere a conflictelor, din pacate cu focarul cel mai puternic in zona Orientului Mijlociu, adica zona celor mai importanti producatori si a celor mai importante rute de transport, si reluarea productiei in noile conditii.
Varianta cea mai pesimista este ca aceste focare nu vor putea fi stinse decat printr un focar si mai mare, adica un al treilea razboi mondial, in care se pare ca am intrat, chiar daca acesta nu intruneste conditiile clasice de definire.

Ramanand la tema, de unde va extrageti ENERGIA?

Iulian Iancu: Raspunsul meu este la fel de scurt ca si intrebarea dvs. Cel mai bun medicament pentru suflet si trup este iubirea. Daca ai iubire, ai ENERGIE. Iar daca nu ai ENERGIE, nu ai nimic.

iulian Iancu 3

Share this post

Submit to DiggSubmit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to StumbleuponSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn
  • Toate
  • Analiza
  • Interviu
  • Petrol & Gaze
  • Default
  • Titlu
  • Data
  • Aleator
Incarca mai mult "tine SHIFT key pentru a incarca tot" Incarca tot