• Vasile Mogos

    CDI Oilfield Services, lider de piata in domeniul furnizarii de echipamente si servicii pentru operatiunile de exploatare a sondelor in Romania si in regiune, sarbatoreste in acest an cea de-a zecea aniversare – 10 ani de inovatii in aceasta sfera de activitate ... Citeste mai mult..
  • Spencer Coca

    Mazarine Energy va investi pana la 500 de milioane de dolari in Romania in perioada urmatoare.Spencer Coca este director general al Mazarine Energy Romania srl, subsidiara companiei olandeze Mazarine Energy BV. ... Citeste mai mult..
  • Iulian-Robert Tudorache

    Iulian-Robert Tudorache - Secretar de stat in Ministerul Energiei, coordonator al sectorului de petrol si gaze naturale din cadrul ministerului, a condus recent delegatia oficiala a Romaniei la Congresul Mondial ... Citeste mai mult..
  • Gerd Bommer

    Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei, Austria este unul dintre principalii parteneri comerciali si al doilea cel mai mare investitor ... Citeste mai mult..
  • Alexandru Vidu

    Grupul Bureau Veritas, lider mondial in certificarea diferitelor sisteme de management, cu birouri in peste 140 de tari si mai mult de 100.000 de certificate emise ... Citeste mai mult..
  • Ionut Purica

    Ce atuuri are Romania in cadrul Uniunii Europene, dar si ce riscuri de tara exista? Cu ce provocari majore se confrunta mediul de afaceri ... Citeste mai mult..
  • Alexandra Damascan Armegioiu

    Serinus Energy, compania canadiana care detine Winstar Satu Mare, si-a anuntat recent planurile de investitii cu privire la concesiunea ... Citeste mai mult..
  • Torgeir Olsen

    Odfjell Well Services (OWS) este o companie internationala de top, cu o indelungata istorie si cu o bogata experienta, care asigura servicii ... Citeste mai mult..
  • EUGENIA GUSILOV

    Romania Energy Center (ROEC) este primul think tank independent, in limba engleza, din Romania dedicat domeniului energiei ... Citeste mai mult..
  • Liviu Ilasi

    Anul acesta, transportatorul national de titei si produse derivate prin conducte si pe calea ferata, a marcat 115 ani de existenta ... Citeste mai mult..
  • Alberto Collamati

    Compania Weatherford International - unul dintre cei mai importanti furnizori, la nivel global, de solutii inovative, tehnologie si ... Citeste mai mult..
  • Virgil Metea

    In contextul agitat al reconfigurarii pietei energetice europene si al scaderii pretului gazelor naturale, am stat de vorba cu domnul Virgil Metea... Citeste mai mult..
  • Mariana Gheorghe

    Despre situatia actuala a pietei petrolului si strategia de sustenabilitate pe termen mediu si lung a companiei am discutat pe larg in cadrul interviului ... Citeste mai mult..
  • Karl Leidenfrost

    Pentru PPS Pipeline Systems, parte a grupului austriac Habau, anul 2000 a marcat inceputul activitatii in Romania. Cum au demarat operatiunile pe ... Citeste mai mult..
  • John L. Knapp

    ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited ocupa, in prezent, pozitia de presedinte al Asociatiei Romane a Concesionarilor Offshore ... Citeste mai mult..
  • Iulian Iancu

    Realizarea Uniunii Energetice constituie una dintre prioritatile agendei europene, iar Romania, ca stat membru, si-a asumat o serie de angajamente ... Citeste mai mult..
  • Costel Lungu & Marius Cioaca

    Kraftanlagen Romania, fondata in anul 2007, si-a largit, incepand cu 2014, aria de servicii oferite clientilor, adaugandu-si in portofoliu executia de proiecte pentru intreg sectorul de petrol si gaze, Citeste mai mult..
  • Neil Anthony Morgan

    Modernizarea rafinăriei Petrobrazi, finalizată anul trecut, a marcat un moment de referinţă pentru OMV Petrom. Ce impact a avut acest proces asupra ţintei de profitabilitate, care sunt priorităţilestrategice şi ce buget ... Citeste mai mult..
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
  • 15
  • 16
  • 17
  • 18

Interviu cu EUGENIA GUSILOV

17 Feb 2017

Pierderea investitiilor, cel mai mare risc pentru Romania

Romania Energy Center (ROEC) este primul think tank independent, in limba engleza, din Romania dedicat domeniului energiei. Organizatia conecteaza cele trei comunitati epistemice - zona academica, mediul de afaceri si decidentii politici, furnizand rapoarte, studii si analize aprofundate de inalta calitate. O privire de ansamblu asupra sectorului energetic indica, in opinia Directorului ROEC, Eugenia Gusilov, o agenda domestica neterminata in conditiile unor schimbari majore (decarbonizare, electrificare, revolutia mobilitatii) care au loc la nivel global. „Pe partea de petrol si gaze, Romania e prinsa intre doua tendinte nefavorabile: onshore, suntem o regiune matura (productie in declin), iar offshore, avem potentiale proiecte cu costuri medii spre ridicate (care nu sunt favorizate de contextul actual - pret scazut si oferta abundenta). Strategia energetica, in sine un exercitiu util, e un document mai degraba descriptiv, nu unul prescriptiv, lipsind semnalele puternice care sa traseze clar actiunile si masurile prioritare”.

Gina Gusilov opening

Fiecare CV incepe cu o scurta declaratie personala. Care sunt cele mai importante date de pe cartea de vizita a Eugeniei Gusilov?

Eugenia Gusilov: Sunt un analist in energie, o meserie pe cat de frumoasa pe atat inca putin inteleasa si apreciata in Romania. Exista analisti economici si financiari sau ziaristi specializati pe subiecte economice (printre care si energia) sau analisti politici, dar notiunea de „analist in energie” (energy analyst) inca nu a prins radacini puternice in Romania. Aceasta presupune rigoare, abilitati de cercetare iesite din comun (sa gasesti date chiar atunci cand acestea sunt de negasit), interdisciplinaritate (cunostinte solide de economie, legislatie, fiscalitate, piata, statistica etc.), lectura continua si, cel mai important - libertate in gandire si capacitate de a vedea ceea ce altora le scapa, pentru a formula recomandari/solutii, a identifica tendinte, a face prognoze.
Datele cheie in formarea si parcursul meu profesional sunt experienta academica americana (am urmat un Master in Afaceri Internationale, specializarea Politici Internationale si Management in Energie in cadrul Universitatii Columbia din New York, unde am studiat cu o bursa Fulbright in perioada 2008-2010) si experienta antreprenoriala pe care o reprezinta infiintarea think tank-ului Romania Energy Center (ROEC), cu tot ce inseamna conceperea proiectului si transpunerea de la stadiul de idee in realitate, cat si dezvoltarea lui ulterioara. In afara acestor doua repere fundamentale, experienta de cercetare si analiza timp de trei ani in cadrul Institutului Diplomatic Roman (afiliat MAE), unde am lucrat pe studii de arie (evolutii politice si economice in spatiul post sovietic), a fost o etapa importanta in formarea mea profesionala.

Cum s-a nascut ideea infiintarii unui think tank in limba engleza pe teme de energie in Romania? Care sunt obiectivele si rolul organizatiei?

Eugenia Gusilov: Ideea s-a nascut in 2010, din constatarea ca nu exista o asemenea entitate in Romania si ca rezultat direct al contactului cu lumea americana, unde think tank-urile sunt numeroase, foarte active si au aport consistent in formularea politicilor publice. In Romania, am intampinat foarte mult scepticisim si pesimism fata de proiect, iar munca de convingere a fost (si este) un efort sustinut si de durata. Spre deosebire de SUA, in Europa, sectorul think tank-urilor este mai putin dezvoltat. In Europa de Est, entitatile cu acest rol s-au infiintat abia dupa 1989, dar nu si-au spus “think tank”, s-au numit altfel: institute de cercetare, societati academice, centre de cercetare. Abia din 2009-2010 au aparut in Romania entitati care s-au definit ca “think tank” si activitatea ROEC a contribuit semnificativ la raspandirea acestui concept. In sase ani de existenta am aratat care este plus valoarea pe care un think tank o poate aduce, dar raman in continuare obstacole semnificative legate de intelegerea rolului unei asemenea organizatii. In primul rand, ca sa te califici drept “think tank” trebuie sa desfasori activitate de cercetare si analiza, sa publici materiale de specialitate (productia analitica a unui think tank consta in studii, rapoarte, documente de politica, sinteze, articole de opinie etc.) si sa faci diseminare. Daca faci doar cercetare si analiza, nu esti un think tank, ci mai degraba un institut de cercetare. Think tank-ul este foarte activ pe partea de diseminare a rezultatelor cercetarii, are contacte frecvente cu presa, mediul de afaceri, lumea academica, este prezent cu puncte de vedere si luari de pozitii pe subiecte de actualitate. Think tank-ul nu face cercetare strict teoretica, ci se ocupa de probleme de actualitate, ofera analiza relevanta pentru aici si acum, furnizeaza date pentru politici publice cu impact pentru prezent si viitor. In al doilea rand, un think tank nu este un organizator de evenimente comerciale. Desigur ca expertii think tank-ului participa la evenimente academice/business sau pot organiza sau co-organiza mese rotunde, prezentari, conferinte, dar aceasta este o activitate secundara si subordonata activitatii principale – cercetarea si analiza. O a treia dificultate o reprezinta lipsa unui cadru de colaborare intre decidenti (zona guvernamentala) si think tank-urile de specialitate. De fapt, acesta inca trebuie construit. In Romania nu exista o traditie si o cultura a colaborarii dintre autoritati si think tank-uri, contactele fiind sporadice si rare. Bineinteles ca exista un progres, in sensul ca fata de acum cativa ani nu mai suntem priviti ca o ciudatenie, dar mai e mult pana la construirea unui relatii functionale. De pilda, un minister poate organiza o licitatie pentru realizarea unui studiu, dar nu poate organiza Apeluri pentru Proiecte (Call for Proposals, CfP) pentru acordarea de granturi. Adica avem un cadru de colaborare comercial (licitatii la care pot participa companiile), dar nu exista un cadru de colaborare cu think tank-urile (competitie de granturi pentru realizarea unui studiu pe o tema de interes pentru respectiva institutie). O exceptie ar fi RoAid - Programul Romaniei de Cooperare pentru Dezvoltare (gestionat de MAE si UNDP) – care are anual apeluri pentru proiecte destinate organizatiilor din societatea civila pentru proiecte de comunicare si advocacy (sustinere si promovare). Insa Apeluri pentru Proiecte pentru realizarea de analize la care sa poata participa think tank-urile sunt extrem de rare. In SUA, institutiile guvernamentale (agentii, ministere, ambasade) lanseaza frecvent CfP la care pot participa cu propuneri de proiecte universitati si think tank-uri, la noi aceasta posibilitate fie nu exista deloc, fie (acolo unde exista) nu este o practica raspandita, ci mai degraba o exceptie. Atat timp cat nu exista definit acest format oficial de interactiune intre think tank-uri si autoritati, contactele se limiteaza fie la comunicare individuala, fie la lectura analizelor sau participare la evenimentele noastre si cam atat.
Obiectivul nostru ca organizatie este realizarea cercetarii la cele mai inalte standarde academice, productia de analize originale, pe subiecte dificile sau neglijate, prin care sa contribuim la o discutie publica informata si rationala si la formularea de politici publice sustenabile, concretizate in dezvoltare economica si in mai multe investitii. Din pacate, un think tank independent este vazut ca fiind„exotic” in Romania, dar cred ca, in timp, vom depasi aceasta perceptie si toti actorii relevanti vor ajunge sa aprecieze competenta si aportul unei asemenea organizatii. Totodata, scriind in limba engleza, asiguram un circuit global ideilor noastre, contracaram imaginea de tara a plagiatului si a imposturii, suntem practic un exemplu viu al faptului ca in Romania poate exista o expertiza analitica comparabila cu cea din occident, pot sa apara idei noi, se poate face analiza de calitate. In prezent, avem o colaborare buna cu mediul de afaceri, academic si societatea civila si avem toata deschiderea pentru a construi o relatie de lucru cu decidentii. Pentru asta insa, autoritatile trebuie sa recunoasca existenta unei competente solide in zona non-guvernamentala si bineinteles sa existe si dorinta de a o accesa.

Eugenia Gusilov 1

Ce a insemnat pentru ROEC anul care tocmai s-a incheiat, atat de bogat in evenimente pe scena geopolitica mondiala? Dar pentruRomania, la capitolul energie?

Eugenia Gusilov: Anul care a trecut a insemnat pentru ROEC publicarea a doua Rapoarte Speciale de referinta care reprezinta rodul parteneriatului nostru cu NATO. Primul raport intitulat “Black Sea in Access Denial Age” (aparut in ianuarie 2016), iar al doilea “NATO Warsaw Summit and Beyond” (publicat in octombrie 2016) – ambele lucrari unicat in Romania, foarte consistente ca efort de cercetare, timp si resursa umana implicata, dar si ca subiecte geopolitice pe care le trateaza. Ambele pot fi citite pe site-ul nostru si sunt un exemplu al nivelului diversificat de competenta detinut de ROEC, in cazul de fata inclusiv pe teme de relatii internationale, analiza militara, securitate regionala.
In ceea ce priveste energia, pentru Romania un aspect pozitiv e faptul ca s-a finalizat lucrul la documentul de strategie energetica. Insa, asa cum spunea, prin martie 2016, un secretar de stat din Ministerul Energiei - „am fi naivi sa ne asteptam la modificari de substanta pe durata acestui mandat”, dat fiind ca in 2016 am avut totusi un guvern tehnocrat, ceea ce din start inseamna un mandat limitat, fara masuri spectaculoase. Prin urmare, multe decizii foarte importante au fost amanate pentru 2017.

In cadrul FOREN 2016, organizat de CNR-CME, a fost evidentiat faptul ca Romania are un statut privilegiat in zona, cu un mix energetic variat care, daca va fi rational utilizat, va permite alimentarea sigura si sustenabila a tarii pe termen mediu si lung. In plus, printr-o abordare adecvata și valorificarea resurselor disponibile, Romania poate avea un rol determinant in asigurarea securitatii energetice in zona Europei Centrale si de Est. Care este situatia in prezent si ce perspective exista? In ce masura beneficiaza Romania de aceste atuuri?

Eugenia Gusilov: In sectorul energetic, Romania are multe atuuri, insa nu intotdeauna stie sa le valorifice. Analiza de diagnostic pe situatia sectorului din prezent a fost acoperita atat in exercitiul de realizare a strategiei din 2014, cat si in cel din 2016 si este o lectura utila in ambele cazuri. In intrebarea ridicata, necunoscuta tine de partea conditionala - „daca va fi rational utilizat” - asadar, la noi problema cea mai mare tine de un management modern, eficient si vizionar, adica de o abordare serioasa, diplomatie activa, decizii luate in timp util, lucru cu oameni pregatiti, modernizarea institutiilor care au in gestionare sectoare cheie din energie (cum ar fi, de pilda, ANRM). Degeaba esti inzestrat cu resurse minerale, daca prin management defectuos sau decizii neluate la timp poti bloca activitatea sectorului sau, si mai rau, daca prin lipsa de profesionalism sau nehotarare indepartezi potentialii investitorii sau ii tii intr-o permanenta incertitudine. Da, Romania poate avea un rol ca furnizor de securitate energetica in regiune, dar pentru asta trebuie sa iasa din inertie institutionala, sa atraga in sectorul public oameni noi si cu pregatire de specialitate, sa transmita semnale clare catre mediul de afaceri in zona politicilor energetice. Perspectivele Romaniei depind de abilitatea statului roman de a trasa clar directiile de dezvoltare pentru viitor, de a fi un partener responsabil in relatia cu sectorul privat, de a intelege schimbarile la nivel global, contextul european si regional si de a le raspunde adecvat.

Intr-o lume caracterizata de o continua si accelerata tranzitie, așteptam schimbari rapide, adaptate la ritmul global. Cum merg lucrurile in Romania, din punctul dvs. de vedere, comparativ cu statele din regiune? Strategia energetica nationala urmeaza sa primeasca avizul Ministerului Mediului peste sase luni, dupa un an in care nu s-a intamplat de fapt mai nimic, Legea redeventelor si runda a XI-a a ANRM intarzie, astfel incat s-a mai pierdut un an...

Eugenia Gusilov: De multe ori, Romania este in contratimp cu evolutiile din exterior si/sau lucrurile se intampla incet sau foarte incet. Chiar daca avem multe avantaje ca tara, nu inseamna ca trebuie sa devenim pasivi sau sa ne asteptam ca lucrurile sa se rezolve de la sine. In timpurile in care traim, viteza de reactie este esentiala. Daca nu esti pe faza, poti pierde oportunitati, daca nu ai o intelegere granulara a evolutiilor din jurul tau, nu actionezi la timp sau risti sa se ia o decizie gresita. Aici intervine rolul analizei realizate de think tank-uri (care se face in alt orizont de timp, nu sub presiunea deciziilor care trebuie luate urgent, ci are la dispozitie timpul necesar ca sa studieze si monitorizeze piata, actorii, tendintele globale) si poate furniza perspective, nuante, sau solutii care ii scapa decidentului sau politicianului.
Unele dintre lucrurile nerezolvate mentionate sunt legate intre ele: nu poti organiza runda a XI-a de licitatie fara ca mai intai sa actualizezi pachetul fiscal (legea redeventelor), pentru ca daca se tine licitatia inainte de a trece noua lege a redeventelor, s-ar aplica cele actuale, si atunci de ce s-a mai lucrat la pachetul nou? Cam asa arata un cerc vicios.
Desigur ca totul este relativ si, daca ne comparam cu state din regiune care au probleme mai mari sau nu au sansa sa fie inzestrate geologic la fel ca noi, in Romania lucrurile nu stau chiar asa de rau, ba chiar putem fi obiect de invidie regionala. Insa daca vrei sa fii un lider in regiune, tu ca tara trebuie sa fii foarte activa (atat in interior cat si in exterior). Trebuie sa detii nu numai resurse minerale, ci si competenta, vointa de a actiona, putere de convingere (argumente pertinente, pe care tot analiza le furnizeaza) cu care sa mobilizezi partenerii externi, sa obtii finantare pentru proiecte de infrastructura sau sa convingi vecinii sa ti se alature in initiative etc. Poate pentru unii ceea ce spun suna prea critic, dar eu cred ca Romania poate sa faca mai mult si merita mai mult. Timpul nu asteapta pe nimeni, daca noi nu ne miscam repede, o vor face altii sau se vor intampla evenimente sau vor aparea noi tehnologii care vor inchide fereastra de oportunitate sau vor anula avantajul competitiv pe care il avem in prezent.

Cum va fi posibila o crestere economica de peste 5% in 2017, estimata de noul guvern, in conditiile reducerii investitiilor, potrivit analizei BNR de la inceputul acestui an? Exista semnale pozitive de incurajare a investitiilor in sectorul energetic?

Eugenia Gusilov: Este prea devreme pentru o afirmatie categorica, noul guvern abia s-a instalat, noii ministri inca nu si-au intrat in rol, dar intr-adevar tinta asumata (de 5%) este foarte ambitioasa. Prognoza din toamna a Comisiei Europene indica o crestere mai temperata, de 3,9% in 2017 si de 3,6% in 2018 pentru Romania.
In ceea ce priveste semnalele pentru incurajarea investitiilor, partea de energie din programul de guvernare pe 2017-2020 nu arata rau, dimpotriva denota o intelegere a problemelor cu care se confrunta sectorul. Insa, planul e una si implementarea este alta. Foarte mult va depinde de ministrul de resort si de echipa acestuia. Pana la urma, conteaza ce va face in mod concret guvernul in activitatea de zi cu zi, pe toate temele si subtemele unde sunt decizii pe care investitorii le asteapta de ani buni. E nevoie de semnale clare si decizii ferme. Asteptarile sunt mari, de amanat nu se mai poate. Riscul cel mai mare pentru Romania este pierderea investitiilor din cauza incertitudinii sau a tergiversarii.

 

BNR afirma ca pentru consolidarea situatiei economice este nevoie de asigurarea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, inclusiv de progresul reformelor structurale. De asemenea, deciziile de politica energetica trebuie sa fie fundamentate pe modelari si studii de impact aprofundate. Care sunt, in opinia dvs. plusurile, dar si minusurile actualei strategii energetice nationale pentru perioada 2016-2030?

Eugenia Gusilov: Intru totul de acord cu punctul de vedere al BNR, fundamentarea deciziilor in energie pe modelari si studii de impact este si filosofia noastra, insasi ratiunea pentru existenta noastra ca organizatie. Insa trebuie sa ajungem la un grad de constientizare a faptului ca studiile aprofundate nu se fac in graba, pe genunchi, sau de pe o saptamana pe alta, ci au nevoie de timp corespunzator. Calitatea analizei e direct influentata de timpul disponibil. Atunci cand timpul e prea scurt, calitatea are de suferit. Putini inteleg acest aspect.
Referitor la strategia energetica elaborata in 2016, bineinteles ca este un exercitiu util. La fel a fost si draftul din 2014, din mandatul fostului ministru al Energiei, Razvan Nicolescu. E regretabil insa stilul de lucru, in care de fiecare data cand avem un nou ministru, se arunca la gunoi tot ceea ce s-a realizat in mandatul predecesorului si se reia efortul de la zero. Punctual, pe strategia din 2016, printre plusuri as enumera faptul ca s-a facut, ca a existat un larg (desi nu cuprinzator) proces de consultare cu expertii, ca s-a lucrat cu scenarii, ca documentul are la baza si o modelare cantitativa. Printre minusuri, as mentiona tratarea superficiala a unui subiect foarte important – problema incalzirii (in special termoficarea, dar si situatia din mediul rural unde 90% din gospodarii se incalzesc cu lemn de foc, o stare de fapt catalogata in strategie ca tinand „de traditie”...). Documentul este prea descriptiv, in loc sa ofere o lista de proiecte-prioritati si o foaie de parcurs in baza careia sa poti actiona. Daca nu sunt stabilite proiectele prioritare (pe termen scurt, mediu, lung), de unde stim ca atentia urmatoarelor guverne se va concentra pe problemele cu adevarat critice si ca nu va fi risipita pe aspecte neesentiale? Cred ca aceasta prioritizare ar fi fost foarte utila, intrucat indiferent ce partid ar veni la guvernare, ar putea sa isi aleaga temele de care sa se ocupe in energie din aceasta lista prestabilita de prioritati zero, in loc sa promita ca se va ocupa simultan de toate problemele sistemului energetic. Resursa de timp si efort a oricarui guvern este limitata, iar strategia ar fi putut circumscrie urgentele de grad zero pentru a focaliza atentia decidentilor pe temele cu adevarat critice.

Eugenia Gusilov 2

 

 

Dezvoltarea pietei interne integrate de energie este evident influentata de noile proiecte de interconectare a tarilor din regiune. Sprijinirea Proiectelor de Interes Comun (PIC) este un punct important pe agenda europeana. Care sunt cele mai importante consecinte pentru Romania?

Eugenia Gusilov: Proiectele de interconectare in regiunea noastra sunt tardive, dar vor crea in cele din urma o piata integrata. Inevitabil, fie ca vrem, fie ca nu, Romania va face parte din aceasta piata, nu are cum sa ramana izolata. Este nevoie insa de un lobby romanesc mai puternic la nivel european pentru sustinerea PIC in care e prinsa Romania. Nu cred ca este suficient doar sa fim pe o lista eligibila, ci trebuie depuse eforturi considerabile de convingere si lobby astfel incat proiectele in care suntem implicati sa aiba sanse mai mari sa fie selectate spre finantare mai devreme decat mai tarziu. Lista PIC se actualizeaza la fiecare doi ani. In cadrul Apelulului pentru Proiecte Connecting Europe Facility (CEF) din 2015 a fost selectat proiectul Transgaz de dezvoltare a SNTG pe tronsonul BRUA din Romania (lucrari faza 1) cu o asistenta de 179.320.400 de euro. In cadrul apelului CEF din 2014, un alt proiect al Transgaz a fost selectat – studii FEED pentru statiile Corbu, Hateg si Horia, in valoare de 1.519.342 de euro. Ambele proiecte ale Transgaz fac parte din Coridorul Sudic de Gaz. In 2016 insa nu exista nici un proiect romanesc selectat pentru finantare (rezultatele primului apel/2016, cele aferente celui de-al doilea apel din 2016 nu se cunosc inca).

 

Scaderea preturilor, in special la titei, precum si oferta crescuta de petrol si gaze naturale pe piata mondiala au redus substantial investitiile in lucrarile de explorare-exploatare. Totodata, productia de hidrocarburi in Romania se afla pe panta descendenta. Pe ce ar trebui sa se axeze abordarea strategica de stimulare a acestor activitati?

Eugenia Gusilov: Momentul actual este prost, evolutiile de pe piata internationala nu ne favorizeaza. Bineinteles ca ceea ce se intampla la nivel global se resimte in Romania. Traversam o perioada de supraoferta, e o piata a cumparatorilor si s-ar putea sa ramana asa pana in 2025. BP Energy Outlook 2017 (publicat pe data de 25 ianuarie) preconizeaza o schimbare majora in structura ofertei mondiale de titei in favoarea detinatorilor de mari resurse care au costuri de exploatare mici (Orientul Mijlociu, SUA, Rusia), care ar putea sa scoata din piata producatorii care au costuri ridicate.
In astfel de momente, statul trebuie sa dea dovada de flexibilitate, nu poti creste povara fiscala cand pretul se duce in jos, dar poti gandi un mecansim de tip “sliding scale”, care sa ajusteze taxele in functie de variatia pretului, astfel incat sa nu ai o taxare rupta de realitate.

Pentru Romania, si pentru Uniunea Europeana in acelasi timp, introducerea in circuitul economic regional a rezervelor din Marea Neagra prezinta o importanta deosebita. Cum apreciati evolutiile din bazinul Marii Negre?

Eugenia Gusilov: Competitia pentru piata s-a intensificat, iar cererea s-a contractat. Avem o piata soft (unde ai multi ofertanti, unde asadar dicteaza cumparatorul), ceea ce inseamna ca hidrocarburile care au un cost ridicat de productie risca sa devina „captive”, sa nu ajunga prea curand pe piata. Adica, mai intai vor fi exploatate zacamintele de titei/gaz care au un cost de productie mai scazut. Stim, din numeroasele declaratii din ultimii ani ale companiilor implicate in Marea Neagra, ca, in sectorul romanesc, costurile de exploatare a gazului din zona de mare adancime nu sunt tocmai mici. Marea Neagra prezinta conditii de exploatare dificile (deci resursele sunt mai costisitoare), in consecinta, exista riscul ca decizia de investitie in exploatare sa se ia doar atunci cand conditiile comerciale (“above ground”) vor fi mai atragatoare. Pe de alta parte, pana nu intra in vigoare noul pachet fiscal pentru sectorul petrolier, nu cred ca vom vedea vreo decizie finala de investitie din partea operatorilor. Nici o companie nu se va angaja la dezvoltarea zacamintelor offshore in conditii de incertitudine a prevederilor fiscale. Doi factori foarte importanti (pretul din piata si noul regim fiscal) vor determina rentabilitatea proiectelor din Marea Neagra si momentul in care acestea vor fi puse in exploatare. Pe de alta parte, faptul ca exista evolutii pozitive in privinta infrastructurii domestice de transport gaze (BRUA pe segmentul romanesc, Tuzla-Podisor) e un semn bun. Infrastructura = angajament. Asadar, pe termen mediu si lung, gazul din Marea Neagra va ajunge la consumatori, dar posibil cu cativa ani mai tarziu fata de asteptarile initiale (2018-2019).

Eugenia Gusilov 3

Ce proiecte are in desfasurare ROEC si ce noi activitati isi propune in 2017?

Eugenia Gusilov: 2016 a fost un an excelent pentru ROEC si avem asteptari foarte inalte pentru 2017, un an in care ROEC va continua lucrul cu companiile care sunt interesate sa investeasca in Romania sau care sunt deja prezente aici, pe partea de monitorizare legislativa, analize de impact, cadru de reglementare, analize de risc si de piata. Vom continua parteneriatele in vigoare cu mediul academic (ASE si Universitatea Bucuresti) si vom incheia unele noi. Avem deja identificate noi subiecte pe care le vom aborda critic, dar echilibrat. Ca intotdeauna, proiectele si evenimentele ROEC din anul acesta vor fi interactive, vor umple goluri informationale si vor furniza perspective inedite. Incepem noul an cu optimism.

Share this post

Submit to DiggSubmit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to StumbleuponSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn
  • Toate
  • Analiza
  • Interviu
  • Petrol & Gaze
  • Default
  • Titlu
  • Data
  • Aleator
Incarca mai mult "tine SHIFT key pentru a incarca tot" Incarca tot