• Vasile Mogos

    CDI Oilfield Services, lider de piata in domeniul furnizarii de echipamente si servicii pentru operatiunile de exploatare a sondelor in Romania si in regiune, sarbatoreste in acest an cea de-a zecea aniversare – 10 ani de inovatii in aceasta sfera de activitate ... Citeste mai mult..
  • Spencer Coca

    Mazarine Energy va investi pana la 500 de milioane de dolari in Romania in perioada urmatoare.Spencer Coca este director general al Mazarine Energy Romania srl, subsidiara companiei olandeze Mazarine Energy BV. ... Citeste mai mult..
  • Iulian-Robert Tudorache

    Iulian-Robert Tudorache - Secretar de stat in Ministerul Energiei, coordonator al sectorului de petrol si gaze naturale din cadrul ministerului, a condus recent delegatia oficiala a Romaniei la Congresul Mondial ... Citeste mai mult..
  • Gerd Bommer

    Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei, Austria este unul dintre principalii parteneri comerciali si al doilea cel mai mare investitor ... Citeste mai mult..
  • Alexandru Vidu

    Grupul Bureau Veritas, lider mondial in certificarea diferitelor sisteme de management, cu birouri in peste 140 de tari si mai mult de 100.000 de certificate emise ... Citeste mai mult..
  • Ionut Purica

    Ce atuuri are Romania in cadrul Uniunii Europene, dar si ce riscuri de tara exista? Cu ce provocari majore se confrunta mediul de afaceri ... Citeste mai mult..
  • Alexandra Damascan Armegioiu

    Serinus Energy, compania canadiana care detine Winstar Satu Mare, si-a anuntat recent planurile de investitii cu privire la concesiunea ... Citeste mai mult..
  • Torgeir Olsen

    Odfjell Well Services (OWS) este o companie internationala de top, cu o indelungata istorie si cu o bogata experienta, care asigura servicii ... Citeste mai mult..
  • EUGENIA GUSILOV

    Romania Energy Center (ROEC) este primul think tank independent, in limba engleza, din Romania dedicat domeniului energiei ... Citeste mai mult..
  • Liviu Ilasi

    Anul acesta, transportatorul national de titei si produse derivate prin conducte si pe calea ferata, a marcat 115 ani de existenta ... Citeste mai mult..
  • Alberto Collamati

    Compania Weatherford International - unul dintre cei mai importanti furnizori, la nivel global, de solutii inovative, tehnologie si ... Citeste mai mult..
  • Virgil Metea

    In contextul agitat al reconfigurarii pietei energetice europene si al scaderii pretului gazelor naturale, am stat de vorba cu domnul Virgil Metea... Citeste mai mult..
  • Mariana Gheorghe

    Despre situatia actuala a pietei petrolului si strategia de sustenabilitate pe termen mediu si lung a companiei am discutat pe larg in cadrul interviului ... Citeste mai mult..
  • Karl Leidenfrost

    Pentru PPS Pipeline Systems, parte a grupului austriac Habau, anul 2000 a marcat inceputul activitatii in Romania. Cum au demarat operatiunile pe ... Citeste mai mult..
  • John L. Knapp

    ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited ocupa, in prezent, pozitia de presedinte al Asociatiei Romane a Concesionarilor Offshore ... Citeste mai mult..
  • Iulian Iancu

    Realizarea Uniunii Energetice constituie una dintre prioritatile agendei europene, iar Romania, ca stat membru, si-a asumat o serie de angajamente ... Citeste mai mult..
  • Costel Lungu & Marius Cioaca

    Kraftanlagen Romania, fondata in anul 2007, si-a largit, incepand cu 2014, aria de servicii oferite clientilor, adaugandu-si in portofoliu executia de proiecte pentru intreg sectorul de petrol si gaze, Citeste mai mult..
  • Neil Anthony Morgan

    Modernizarea rafinăriei Petrobrazi, finalizată anul trecut, a marcat un moment de referinţă pentru OMV Petrom. Ce impact a avut acest proces asupra ţintei de profitabilitate, care sunt priorităţilestrategice şi ce buget ... Citeste mai mult..
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
  • 15
  • 16
  • 17
  • 18

Interviu cu Ionut Purica

17 Mai 2017

Despre strategii tehnologice, analize de risc si schimbari de paradigma

Ce atuuri are Romania in cadrul Uniunii Europene, dar si ce riscuri de tara exista? Cu ce provocari majore se confrunta mediul de afaceri? Ce inseamna schimbarea de paradigma in domeniul energiei? Care sunt perspectivele cu privire la integrarea in zona euro? Ce etape a parcurs Romania pe drumul cresterii eficientei utilizarii resurselor? Sunt doar cateva dintre intrebarile la care am incercat sa gasim raspunsuri impreuna cu expertul in energie si mediu, Ionut Purica.

Ionut PuricaProf.univ.Dr. Ionut Purica este cercetator la Academia Romana, Institutul de Prognoza Economica si director executiv al Centrului de Consultanta Energetica si Ambientala. A fost consilierul ministrului Economiei si, anterior, al ministrului Mediului, precum si expert la Parlamentul Romaniei. A participat la elaborarea strategiei de aderare la Uniunea Europeana pentru Romania si a strategiei energetice (electricitate si caldura) pentru Ministerul Economiei si Comertului si a realizat analize de risc si structura tranzactii si management de proiecte pentru Banca Mondiala, USEA, JBIC, MARSH, ITOCHU, MVV etc. A lucrat in calitate de responsabil proiecte pentru energie si infrastructura pentru Banca Mondiala, in Romania si in Balcani, avand specializare in garantiile proiectelor, valoarea la risc, achizitii, pentru a-si completa expertiza in inginerie dobandita ca director pentru proiecte internationale la RENEL si ca inginer-sef in cadrul grupului energetic comun Atomic Energy of Canada – IMG-Bucuresti, responsabil cu calitatea fabricatiei componentelor reactoarelor nucleare pentru grupurile CANDU din Romania. A lucrat, de asemenea, ca cercetator international la ENEA Roma – Comisia Italiana pentru Tehnologii Noi Energetice si de Mediu – si ca cercetator asociat la ICTP Trieste. Este autorul mai multor carti pe teme legate de energie, publicate de Imperial College Press, Academic Press etc. si a publicat articole in reviste precum Risk Analysis, IEEE Power Engineering Review, Foundations of control engineering etc. A obtinut al doilea doctorat in economie (primul doctorat l-a obtinut in inginerie energetica) si este membru al AOSR si profesor de management al riscului la masteratele de stiinte din cadrul Universitatii Politehnica Bucuresti si al Universitatii Hyperion. Este membru al Grupului Consultativ pentru Energie din cadrul Comisiei UE si membru al grupului de studiu al scenariilor de energie pentru anii 2050 si 2060 din cadrul Consiliului Mondial al Energiei.

De multe ori, nu este necesar sa spui prea multe cuvinte despre o personalitate recunoscuta pe plan international. Totusi, cum v-ati inceput activitatea in domeniul energiei, domnule Ionut Purica?

Nu alegi pe unde iesi in lume. Dar cand devii constient ca te gasesti intr-o familie de personalitati care au contribuit la dezvoltarea domeniului nuclear in Romania, ajungi la un moment de decizie in sensul continuarii activitatii stiintifice in domeniul energetic. Am trecut printr-un asemenea moment si am constatat ca pot sa aduc o contributie care se pare ca este apreciata nu numai in tara. Activitatea de cercetare este ca un virus de care nu numai ca nu poti scapa, dar nici nu mai doresti sa scapi.

Ca absolvent al Facultatii de Energetica, care sunt cele mai importante „statii de transformare a energiei” de-a lungul carierei dvs.?

Cum glumesc (pe jumatate) de obicei: cand am terminat energetica nucleara, nu aveam o centrala nucleara; deci m-am dus sa-mi fac si eu una la IMGB-FECNE care incepea atunci activitatea de fabricatie de echipamente pentru domeniul nuclear. Trebuie inteles, pentru tinerii care vor o cariera in energetica, faptul ca in fabricatie (mai ales la nivel nuclear) ajungi sa mai faci, in practica, una sau doua facultati pe langa cea pentru care ai diploma. Nu stati departe de productie daca vreti sa intelegeti cum functioneaza economia. Pe langa primul manual de asigurarea calitatii din industrie, radiografie cu neutroni pentru sudurile echipamentelor nucleare, initierea controlului cu curenti turbionari si coordonarea ingineriei calitatii in fabricatia componentelor canal combustibil al reactoarelor CANDU, am obtinut si titlul de doctor inginer, prezentand si lucrari la conferinte internationale. O lucrare a atras atentia conducatorului (Premiu Nobel) Centrului International de Fizica Teoretica de la Trieste (ICTP). Mi s-a propus un contract de cercetator international la ENEA Italia, unde am realizat analiza de risc distribuit pentru reteaua de gaz natural italiana si am pregatit Conferinta Rio’92 cu IPCC Italia. Am obtinut un premiu al institutului ISPESL din Roma pentru analiza de risc. Revenit in Romania, am coordonat activitatea internationala a RENEL, ajungand sa lucrez in Banca Mondiala ca Project Officer pentru energie si infrastructura (Proiecte de reabilitare a sistemului energetic si de reabilitare a cailor ferate). Ultima activitate desfasurata in Banca Mondiala a fost evaluarea situatiei sistemului energetic din Kosovo si Albania in 1999 (imediat dupa razboiul din acel an in zona), precum si participarea mai recent in echipa care a elaborat strategia de schimbari climatice a Romaniei. Revenit in tara, am dezvoltat proiecte de Joint Implementation conform Protocolului Kyoto si am fost consilier al ministrului mediului, expert asociat la Comisia Parlamentara de industrie si consilier al ministrului economiei. In paralel, ca cercetator la Institutul de Prognoza Economica al Academiei Romane, am scris lucrari si carti publicate la edituri mari din lume asupra comportarii sistemelor neliniare cu aplicatii in economie. Din aceasta activitate a rezultat al doilea doctorat, in economie, cu aplicatie la dinamica pietei de energie, cartea bazata pe aceasta tema a luat premiul Academiei Romane. Predarea de cursuri catre studentii mai ales de master a fost prezenta tot timpul si sunt profesor universitar. Activitatea din domeniul energetic a condus la selectarea de catre Comisia Europeana in Grupul de Consultanta pentru Energie (AGE) al comisiei. De asemenea, sunt membru (si coautor) in grupul de studii de strategie al Consiliului Mondial al Energiei (WEC) de la Londra care elaboreaza scenariile de dezvoltare energetica ale lumii. Sunt membru corespondent al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania (AOSR) si am luat premiul acestei Academii pentru o carte publicata in SUA de Academic Press despre dinamica neliniara a crizelor financiare unde se aplica in mod sinergetic metode din sistemele de energie.

Aveti o experienta bogata in ceea ce priveste analiza de risc pentru sistemele de energie. Privind Romania ca sistem energetic si luand in considerare statutul sau in cadrul Uniunii Europene, care ar fi principalele atuuri, dar si riscuri de tara?

Ionut Purica 2

Romania este un caz aparte in Uniunea Europeana prin existenta unor resurse energetice proprii (sa nu uitam ca am fost prima tara care a raportat productie de 275 de tone de petrol brut in 1857 – am un prieten american care inca este invidios ca nu au fost ei primii). Folosirea gazului natural este atat de veche (inceputul secolului al XX-lea) incat unele substantive proprii s-au comunizat in limba romana (exemplul relevant este cuvantul „aragaz” care provine de la denumirea masinii de copt cu gaz lansata de Asociatia Romano-Americana de gaz; eticheta ei era ARAgaz). Romania are in continuare un viitor de potential hub energetic si va trebui sa fim fermi in a intelege ce dorim si cum sa obtinem acest lucru.

 O gluma pe care o folosesc de obicei spune ca vine sfarsitul lumii si toate tarile dispar, numai Romania ramane; de ce? pentru ca suntem cu 10 ani in urma. Daca stii ce vrei, nu esti in urma sau inainte, ci pe traiectoria ta de dezvoltare, avand avantajul ca nu vei repeta greselile altora. Avem putere de negociere si un sistem rezilient care poate face fata unor discontinuitati de alimentare cu gaz (cum a fost cea din 2009). Avem inca intreprinderi care pot intretine si produce echipament energetic de calitate si scoli care sa pregateasca personalul necesar sistemului. Intreprinderile noastre energetice sunt performante, iar ajutorul de stat trebuie bine diferentiat de costurile de securitate a sistemului conform noilor strategii ale UE. In plus, asemenea CEZ, E.ON, ENGIE etc. va trebui sa gandim o politica de expansiune corporatista in UE si in afara sa. Avand o asemenea strategie, vom putea sa negociem mai bine prezenta noastra in UE, nu numai la nivel de sistem energetic, dar si ca tara membra.

Cu ce provocari majore se confrunta mediul de afaceri si ce solutii vedeti pentru viitor?

In raportul WEC de strategii energetice sunt identificate doua scenarii: primul - in care piata merge inainte cu noi tehnologii, finantare etc., iar guvernul sustine dezvoltarea preluand riscuri diverse; al doilea - in care guvernul traseaza directia, iar piata se orienteaza in acel sens. Exemplele sunt evidente: pentru primul scenariu - SUA, iar pentru cel de-al doilea - China. Romania se gaseste intr-un “no man’s land”, intre aceste scenarii, incercam sa trasam directii de dezvoltare energetica, fara a avea insa o strategie economica; lasam piata sa evolueze, fara insa a avea o sustinere coerenta a guvernului.
Legat de resurse, ne concentram pe redevente si nu urmarim numarul de locuri de munca ce se creeaza in domeniu (un studiu realizat pentru CNR-CME privind efectul economic al folosirii gazului de sist arata ca sursa principala de venit la buget nu sunt redeventele, ci impozitarea salariilor din locurile de munca nou create). Politicile noastre guvernamentale nu mentioneaza decat rar cate locuri de munca se estimeaza a se crea din diverse actiuni. Poate ca ar trebui sa dezvoltam capacitatea de modelare a scenariilor din economie astfel incat sa analizam optiuni multiple si sa avem flexibilitatea de adaptare la dinamica economica cel putin din UE (imi amintesc faptul ca in 2009 vorbeam de ajungerea din urma a economiilor avansate din UE – in acel moment acestea erau in plina criza (numite submergente prin contrast cu emergente)). A dori sa ajungi din urma situatia de criza economica dovedeste ca nu stii ce vrei – va trebui sa ne definim mai bine prioritatile.

La cea mai recenta conferinta – SEE Upstream 2017, vorbeati despre strategia tehnologica si schimbarea de paradigma. Potrivit legii lui Kurzweil, accelerarea progresului tehnologic se realizeaza pe o curba exponentiala. Ce presupune, mai exact, schimbarea de paradigma in industria energetica/sectorul de petrol si gaze?

Ne gasim in fata unei penetrari puternice de noi tehnologii energetice de la stocarea de energie, reactori nucleari mici modulari, celule de combustie folosind hidrogen (sau metan) utilizate si pentru vehicule electrice, hidratii de gaz din Marea Neagra, retele inteligente de energie electrica si de gaz, generare distribuita si locala (deja exista modele de mici cazane de gaz care au si un sistem de generare de energie electrica integrat), integrarea sistemelor informatice cu cele de energie (nu trebuie uitat ca sistemul de energie este cea mai mare masina construita de om), algoritmi de decizie si protectie (cybersecurity) avansata etc. Comercial, preturile vor mai stationa la nivele relativ joase inca un timp (pretul petrolului este folosit si ca un factor de descurajare pentru inarmarea tarilor care isi bazeaza veniturile pe exportul de petrol). Noile tehnologii energetice sunt vazute si ca o punte potentiala de trecere spre o lume in care hidrocarburile nu mai reprezinta elementul cheie al dezvoltarii; (posesorii de rezerve de litiu pentru baterii vor deveni Arabiile Saudite de maine). Exista tehnologii azi care, implementate pe scara mare, pot conduce la o lume complet diferita de cea in care traim acum. Ca un exemplu, ganditi-va cum ar arata o lume in care Edison ar fi inventat ochelarii in infrarosu si nu becul. Am vedea noaptea, fara a fi nevoie de lumina – o mare economie de energie si mai putine emisii.

Ati participat la realizarea a numeroase studii si strategii in domeniul energetic. Pentru industria de petrol si gaze, acesta reprezinta un punct nevralgic, in sensul ca orice intarziere in elaborarea legislatiei are ca urmare blocarea proiectelor si a programelor de investitii. Recent, legea redeventelor, spre exemplu, s-a mutat de la Ministerul Finantelor Publice la Ministerul Economiei. Care este opinia expertului cu privire la acest subiect?

Este probabil sa avem un complex al planificarii ramas din anii ‘80. De cate ori facem o strategie, nu se mai ocupa nimeni de implementarea ei. Toate marile corporatii au o functie de planificare bine dezvoltata, la fel si economiile dezvoltate (evident nu este vorba despre planificarea centralizata cu care eram obisnuiti). Atat timp cat strategia este facuta fara a avea constienta utilitatii acestei activitati (alta decat aceea de a mai raporta o activitate), nu vom putea sa avem prioritati bine definite si coerente si nici sa le negociem in mod corespunzator. Asa cum am afirmat anterior, redeventele trebuie privite in mod integrat cu celelalte elemente ale activitatii de exploatare a resurselor ca de exemplu numarul de locuri de munca ce se creeaza. Analiza de scenarii este precara si criteriile de prioritizare sunt de multe ori neexplicite. In general, lipseste viziunea pe termen mediu si lung. Legislatia este esentiala si ca o conditie de stabilitate si riscuri controlate; schimbarea permanenta a unor legi cum este codul fiscal, redeventele si altele cu impact asupra validitatii proiectelor economice este o dovada a lipsei unei viziuni corelata cu o conexiune inversa din economie care nu se poate manifesta in luni, ci in ani de zile. La nivelul Parlamentului ar trebui sa existe un centru de competenta pentru analiza impactului legislativ dotat cu modele bine dezvoltate care sa poata concura cu cele folosite de Comisia Europeana pentru astfel de analize.Ionut Purica 1

Academia Romana a organizat luna trecuta o sesiune stiintifica cu tema „Romania in Uniunea Europeana”. Perspectivele nu sunt foarte optimiste, tara noastra ar trebui sa faca pasi importanti pe mai multe directii, inclusiv in ceea ce priveste cresterea eficientei energetice, pentru a se integra in zona euro. Ce perspective exista?

In ultimii ani, UE si-a diversificat abordarea strategiei de energie si schimbari climatice. Daca perspectiva 2020 viza regenerabilele, emisiile si eficienta energetica, recent se adauga pentru 2030 si interconectarea sistemelor de energie, precum si cercetarea si inovarea. Exista, de asemenea, o strategie de securitate energetica si una de inovare. Dupa cum se vede, UE raspunde la dinamica mondiala legata de resursele de energie, de tehnologii noi si de implementarea lor in economie. Exista cateva fluxuri care sustin economia, printre care banii si energia sunt esentiale. Stabilitatea economica impune stabilitatea sistemelor financiare si a celor de energie. In Romania este spatiu pentru implementarea masurilor de crestere a eficientei energetice, insa este necesara o politica de sustinere a acestora, precum si de activitate efectiva de implementare. Fara definirea unor programe coerente si pe durata adecvata de timp, e putin probabil sa existe speranta de succes. Un exemplu este dat de faptul ca putine banci fac ceea ce se numeste „project finance”. Riscurile sunt mult mai mici daca se investeste in bonuri de tezaur decat in proiecte complexe. Mai mult, un proiect de eficienta energetica de exemplu in incalzire centrala se recupereaza dupa un numar de ierni, deci mai multi ani. Practica bancara este de a acorda credite pe cateva luni sau un an, mai putin credite asociate cu ciclurile de afaceri specifice sectorului energetic. Din nou, va trebui sa stim ce vrem si sa dimensionam masurile din energie corelat cu intreaga economie pentru a ajunge la zona Euro. Pentru moment, poate ca este mai bine sa putem controla moneda nationala pana cand avem siguranta stabilitatii financiare a economiei in perspectiva in care Banca Centrala Europeana va face politica monetara a Romaniei odata cu trecerea la Euro. Este insa clar ca o Uniune Europeana integrata va avea aceeasi moneda in toate tarile membre mai devreme sau mai tarziu. Prezentul Brexit ne arata ca pot exista diverse scenarii de viitor cu privire la UE pe care nu le discutam aici.

In contextul modificarilor preconizate in Uniunea Europeana, Academia Romana a fost invitata sa contribuie la realizarea unei strategii comune in vederea promovarii si sustinerii interesului national in cadrul UE. Care este aportul acestui for al spiritualitatii nationale pentru atingerea tintelor propuse?

Este imbucurator ca Academia Romana este chemata sa contribuie la o asemenea initiativa. Abordarea competentelor existente in sistemul Academiei, precum si in AOSR si in academiile pe domenii de specialitate, ca si in centrele de cercetare diverse din Romania ar trebui sa se faca intr-un mod mai consecvent care sa permita implicarea cercetatorilor din diverse domenii in viata socio-economica la un nivel mai adanc. Sistemul de cercetare in cadrul general al Ministerului Cercetarii - nou infiintat, ca o recunoastere a importantei acestui sector, trebuie implicat in „viata cetatii” cu scopul de a da viziunea de perspectiva care sa pregateasca economia pentru transformarile ce vor avea loc intr-un viitor care nu mai este deloc indepartat.

Documentul strategic al Consiliului European – Europa 2020, marcheaza eficienta resurselor de energie ca un obiectiv important de realizat. Ce etape a parcurs Romania in acest sens pana in prezent?

Ionut Purica 3

Asa cum afirmam anterior, Uniunea Europeana incepe in sfarsit sa aprecieze importanta dezvoltarii si penetrarii de noi tehnologii (lucru pe care SUA il face de mult timp). Eficienta energetica aduce beneficii deosebite in economie (furnizorii de energie s-ar putea sa nu fie complet de acord pentru ca scade consumul de energie, lucru care conduce la scaderea pretului datorita competitiei mai mari). In ultimii ani, cele mai vizibile au fost programele de izolare termica a locuintelor, cu efecte in factura de incalzire. In industrie exista implementari de masuri de eficienta energetica, dar finantarea greoaie a proiectelor de acest fel nu este de natura sa ajute penetrarea pe scara larga. Banii europeni (fonduri ESIF) nu sunt transferati prin finantari fluide. Ideea ca trebuie intai cheltuiti bani proprii, care apoi sunt refinantati dupa cel putin cateva luni, produce o repulsie a economiei pentru asemenea finantari. Polonia este un exemplu deosebit in sensul bun al atragerii de fonduri prin scheme de finantare care sunt destinate sa cheltuiasca banii. Din pacate, teama de folosiri frauduloase a fondurilor ESIF la noi produce efectul de „aruncare a copilului odata cu apa”, adica nu mai realizam proiecte de frica unor potentiale fraude. Sper sa iesim din mentalitatea de blocaj pe care o avem in prezent si sa controlam folosirea banilor europeni in timp ce sunt investiti cu rezultate bune. Posibilele fraude pot fi tratate ca exceptii si nu ca regula generala.

Agenda dvs. de lucru are ca prioritati in perioada urmatoare... Care sunt preocuparile ce vizeaza Romania si in ce masura va canalizati energia spre proiecte internationale?

In prezent continui participarea la AGE-EU si la Grupul de studii al WEC pentru strategii energetice. In paralel, ma ocup de dezvoltarea si implementarea proiectului de reactor rapid racit cu Plumb ALFRED, aducand echipei existente competente in domeniile nuclear si finantare proiecte. Am o carte in curs de publicare la AGIR si pregatesc lucrari de analiza de risc si securitate nucleara pentru conferinte nationale si internationale la care voi participa in acest an. Ca profesor universitar, coordonez cativa studenti de master la dizertatie si imbunatatesc suportul cursurilor pe care le tin la zi si master.

Share this post

Submit to DiggSubmit to FacebookSubmit to Google PlusSubmit to StumbleuponSubmit to TwitterSubmit to LinkedIn
  • Toate
  • Analiza
  • Interviu
  • Petrol & Gaze
  • Default
  • Titlu
  • Data
  • Aleator
Incarca mai mult "tine SHIFT key pentru a incarca tot" Incarca tot